Ies dimineața la nouă fără ceva din casă ... Ups! Nu dorm încă? Visez? Nu e aprilie? Afară e zăpadă. Mă întorc și intru în scară. Clipesc des din ochi (nu mă pot freca, am liniile de tuș pe pleoape) și apoi caut data pe telefon. 7 APRILIE 2021. Ies din nou. Aceeași imagine. Nu mai zăbovesc și plec spre ținta mea. Parcul, alb. Tot. Strat de câțiva centimetri s-a depus pe lampadare, pe crengi și crenguțe, pe balustrada cu biluțe, pe floricelele galbene pe care doar ieri le admiram ...
Nu țin minte să mai fi fost așa ceva pe vremea asta. De câteva zile, ies zilnic să admir pomii înfloriți ... Ce s-o fi ales de ei? Tocmai mi-au intrat notificări cu poze făcute acum un an și doi. Pomi înfloriți, evident! Minuni ale vieții.
Nu mai vezi zâmbete. Nu mai recunoaștem chipurile. Nu ne mai îmbrățișăm și parcă am uitat să râdem.
Nu mai e firesc ceea ce înainte era normal. Sau, nu mai e normal ceea ce era înainte de firesc. Înainte? Înainte de ..? (Era noastră ...)
Foarte frumos
RăspundețiȘtergere