Ziua a 15-a (încet, încet o luam spre câmpii?)
Nu știu alții cum sunt, dar românul face parte dintr-un popor hâtru. Dintotdeauna acest cuvânt "hâtru" îmi inspira ceva rău, dar nu e. Isteț, poznaș, glumeț, viclean.
Nu știu alții cum sunt (și nici nu m-apuc să cercetez acum), dar știu că noi românii știm să facem haz de necaz.
Acum clar, că unii exagerează, dar așa e mereu, peste tot și pretutindeni.
Mă tot gândesc la Vlad. Bărbatul per-fect! De ce ni l-ați tăiat din program, proteviștilor? Când era mai interesant?! Câtă cruzime.
În aceste vremuri grele, când mai aveam și eu ocazia să mă gătesc pentru o întâlnire, lunea seara... Tztztz! Mi-ați provocat suferință, domnilor! Știu că pe Adi Nartea îl pot vedea aproape zilnic. Că e un drăguț și un zâmbăreț, foarte prezent pe instagram, dar eu îl vreau pe Vlad Pop!
Facem o petiție doamnelor și domnișoarelor? Că doar ce?! Doar unii să aibă voie să se scarpine invers?! Cum au alții pe masa de lucru acum amplasarea unei troițe... 😋 Eu de ce să nu vreau ceva ciudat?
Am obosit. Atât de multă energie și atenție acordăm pe zi acestui mutant cu nume de vitamină. Covid... Cavit 9 (nu 19) luam în copilărie de bună voie și nesiliți nici măcar de părinți. Dar cu porția. Că cel puțin fratele meu cel mic, l-ar fi luat tot odată.
Ăsta ne secătuiește sufletul și mintea. Și ne-a dat și toată viața peste cap.
Orice-ar fi, vom avea ce povesti nepoților. Dacă stăm acum cuminți în casele noastre. Și eu zic să facem petiție să ni-l dea pe Vlad, să vedem dacă le spune cine e, sau e doar un vis...("Vlad nu o să aibă niciodată Covid 19, eventual Covid 19 o să aibă Vlad!")
P.S. Cred că azi o să-mi fac breton. 🙃 Dacă tot e să mă piaptăn... Nu că m-aș simți babă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Aşa cred eu... Tu?